Cap. V – Întoarcerea la mănăstire (partea a IV-a)

Harisme suprafireşti

Odată, în chilia lui a intrat un sătean ciufulit, cu căciula în mâna.serafim

– Batiuşka, a zis deznădăjduit, mi-au furat calul şi nu ştiu cum o să-mi hrănesc familia. Se zice că tu ghiceşti!

– Taci, i-a zis Sfântul atingându-l pe cap. Când te vei apropia de satul cutare, ia-o la dreapta, treci prin spatele a patru case şi deschide o poartă mică. Acolo vei vedea calul tău. Dezleagă-l şi pleacă fără zgomot. Mai târziu, săteanul a anunţat că şi-a găsit calul.  Monahul Pavel povesteşte că, odată, un monah tânăr a venit cu hamurile în mână, plângând pentru furtul cailor săi. Părintele Serafim l-a trimis în iarmaroc, unde într-adevăr i-a găsit.

abc

Nicolae Kirillovici Moliaiev avea funcţie înaltă în satul Elizariev din regiunea Ardatov. S-a întâmplat să piardă locul acesta, dar curând a fost aşezat într-o funcţie asemănătoare în satul Cerevatov, din aceeaşi regiune. În anul 1822 s-a îmbolnăvit grav. Deoarece cunoştea trecerea pe care-o avea soţia sa pe lângă stareţ, a trimis-o să-i ceară binecuvântarea şi să-l întrebe dacă se va face bine. Ajungând la Sarov, femeia a aflat că părintele Serafim nu primeşte pe nimeni. Totuşi, a trecut prin mulţimea care-l aştepta şi a ajuns în faţa chiliei sale. Deodată, stareţul a deschis uşa şi nepăsându-i de ceilalţi a chemat-o zicând:

– Fiica mea, Agripina, vino repede încoace.

Când s-a apropiat, i-a luat-o înainte şi i-a răspuns la tot ce voia ea să-l întrebe

şi după ce i-a dat aghiasmă, pâine binecuvântată, vin roşu şi puţin zahăr, i-a spus:

– Du-i acestea cât mai degrabă soţului tău.

Apoi i-a pus mâna pe umăr, i-a dat să sărute crucea mare de fier pe care o purta şi a adăugat:

– Iată, fiica mea, la început crucea era grea, dar acum o ridic cu mare plăcere. Dar mergi în grabă şi să-ţi aduci aminte de povara mea. Iartă-mă!

După aceste cuvinte, a binecuvântat-o şi a intrat în chilia lui fără să mai primească pe cineva. Când acea femeie s-a întors acasă, şi-a găsit soţul pe moarte. Limba îi paralizase. Atunci şi-a adus aminte de crucea stareţului şi şi-a dat seama că era vorba de doliu. Imediat ce i-a dat muribundului vinul roşu, pâinea binecuvântată şi aghiasma, aceluia i s-a dezlegat limba şi a zis:

– Iartă-mă, sfinte părinte. Primesc pentru ultima oară binecuvântarea ta.

Apoi şi-a binecuvântat copiii, a schimbat sărutarea de iertare cu soţia sa şi a adăugat:

– Mari sunt lucrările părintelui Serafim!

Şi întinzându-se, a plecat cu pace la cer.

abc

În aceeaşi perioadă l-a cunoscut pe stareţ Mihail Vasilievici Madurov, un moşier din satul Nouţ, care se află la o distanţă de şase verste de satul Ardatov. De numele lui se leagă întemeierea obştii Serafim-Diveevo. În Liflandia, unde se găsea pentru executarea serviciului militar, s-a îmbolnăvit. În zadar au încercat cei mai buni medici să-i diagnosticheze boala. În cele din urmă au renunţat. A plecat deci din serviciu şi s-a întors pe moşia lui, în satul Nouţ, la patruzeci de verste de Sarov. Atunci, faima de tămăduitor pe care o căpătase părintele Serafim se întinsese în toate satele dimprejurul Sarovului. S-a hotărât aşadar şi Madurov să ceară de la el vindecare. A mers la mănăstire în anul 1823, dus pe braţe de oamenii lui.

Când l-a văzut stareţul, l-a întrebat de trei ori:

– Crezi cu statornicie în Dumnezeu?

La fiecare întrebare acela răspundea:

– Cred nezdruncinat.

Sfântul a luat atunci ulei de la candela icoanei Maicii Domnului, care se numea „Bucuria celor necăjiţi”, şi i-a uns cu el membrele bolnave. Toate rănile care-i acopereau trupul s-au astupat îndată. Madurov, sănătos de-acum, s-a ridicat singur şi a ieşit din chilia stareţului. De atunci îl vizita foarte des şi între ei s-a făurit o legătură strânsă.

abc

La 14 septembrie 1842, prinţesa A. Kokonţacov s-a învrednicit să meargă la părintele Serafim ca să ia binecuvântarea lui. Venise cu scopul de a întreba despre fratele ei, care făcea serviciul miljtar, lipsea de patru ani şi nu aveau nici o veste de la el. Încă înainte de a-şi vădi scopul vizitei sale, stareţul cel înainte-văzător i-a spus:

– Nu-ţi amărî prea tare inima. Doliu există pretutindeni. Pe fratele tău să-l pomeneşti între cei adormiţi.

Într-adevăr, peste trei luni au primit înştiinţare de la plutonul unde-şi săvârşea serviciul că nu mai trăieşte.

abc

În anul 1825, N.N. a vizitat pentru prima oară, împreună cu sora ei, mănăstirea Sarov. Dorea mult să ia binecuvântarea părintelui Serafim. Sora ei l-a văzut după slujba utreniei. Era entuziasmată de vesela lui primire, însă ea nu-l văzuse. Nu mersese la biserică, pentru că avea o durere puternică de cap. După masa de prânz au plecat amândouă spre chilia lui. Pe drum le-a ajuns un slujitor al surorii sale şi i-a dat acesteia din urmă două sticluţe cu vin şi ulei, pe care voia să le ofere în dar stareţului. N. N. s-a întristat mult când le-a văzut, căci nu avusese grijă să aducă şi ea vreun dar. S-a bucurat însă mult când sora sa i-a dat şi ei o sticluţă.

Când au ajuns la chilia Sfântului şi i-au văzut faţa, nu puteau să-şi mai ia ochii de la ea. Răspândea atâta bunătate, smerenie şi sfinţenie!

Le-a primit ca un părinte, le-a dat anafură şi vin roşu, le-a întins crucea lui spre a o săruta. Sora i-a oferit sticluţa cu vin. A primit-o cu multă bucurie şi a binecuvântat-o. Apoi a oferit şi N.N. sticluţa cu ulei. Stareţul a luat-o bucuros, dar i-a zis:

– Când te gândeşti să-mi oferi ceva, doamna mea, să aduci ceva de la tine.

Şi întrucât a priceput cât de mult au tulburat-o vorbele lui, a adăugat:

– Am vrut să spun că dacă trăieşti la sat, acolo sigur aveţi stupi. Ai putea deci să-i dai cuiva să-ţi facă din ceară o lumânare mare. Atunci aceasta ar fi ceva de la tine.

Apoi au discutat lucruri de folos. Le-a vorbit mult despre calea mântuirii creştinului. Fiecare cuvânt al lui s-a întipărit în inima lor.

vinieta

Acest articol a fost publicat în ”Sfântul Serafim - un serafim printre oameni” și etichetat , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s