Vederea lui Dumnezeu

– Părinte, i-am zis eu, mi-ați vorbit mereu de câștigarea Sfântului Duh ca țintă a viețiimac creștine. Dar cum sa-L recunosc? Faptele bune se văd, dar Sfântul Duh poate fi văzut? Cum voi ști dacă El este sau nu în mine?

– În vremurile în care trăim, a răspuns bătrânul, s-a ajuns la o așa moleșeală a credinței, la o asemenea insensibilitate in ce privește comuniunea cu Dumnezeu, meat suntem aproape total îndepărtați de adevărata viață creștinească. Pasajele scripturistice ni se par străine, de pildă, când Duhul Sfânt grăiește prin gura lui Moise: ,,Adam Îl vedea pe Dumnezeu umblând prin rai” (Facere 3, 8), sau când citim cum Sfântul Apostol Pavel a fost oprit de Duhul să propovăduiască cuvântul în Asia, dar că Duhul 1-a însoțit până ce s-a întors în Macedonia (Fapte 16, 6-9). În multe alte locuri din Sfânta Scriptura găsim nenumărate  cazuri   de  arătare   a  lui Dumnezeu oamenilor.

Se va zice cu siguranță: ,,Locurile acestea nu pot fi înțelese. Se poate admite ca oamenii să-l vadă in mod concret pe Dumnezeu?”. Aceasta neputință în a înțelege vine din faptul că, sub pretextul instruirii, a științei, suntem prinși într-o așa întunecime încât nu putem concepe ca adevărat tot ceea ce pentru strămoșii noștri era așa de clar, dându-le posibilitatea să vorbească de arătările lui Dumnezeu ca despre niște lucruri perfect normale. Astfel Iov, când prietenii săi îi spun că a hulit pe Dumnezeu, răspunde: ,,Cum pot face aceasta când eu simt suflarea Atotputernicului în nările mele?” (Iov 27, 3-4). Altfel spus, cum să-L pot huli pe Dumnezeu, când Duhul Sfânt este cu mine? Dacă L-aș huli pe Dumnezeu, Duhul Sfânt m-ar părăsi, dar eu simt suflarea Sa in narile mele. Avraam și Iacob au vorbit cu Dumnezeu. Iacob chiar s-a luptat cu El. Moise L-a văzut pe Dumnezeu și tot poporul împreuna cu el, când a primit tablele legii pe Sinai. O coloana de foc – harul văzut al Sfântului Duh – le slujea de călăuză prin pustie. Oamenii îl vedeau pe Dumnezeu și Duhul Sau nu in vise sau in stare de extaz, ca rezultat al unei imaginații bolnave, ci in realitate.

Așa, lipsiți de atenție, cum am devenit, înțelegem cuvintele Scripturii altfel de cum ar trebui. Aceasta, pentru că, în loc de a căuta harul, noi îl respingem prin orgoliul nostru intelectual și nu-i permitem sa se sălășluiască în inimile noastre și să ne arate lucrurile așa cum sunt ele și cum le află cei ce caută adevărul cu toată inima.

Acest articol a fost publicat în Scopul vieții creștine și etichetat , , , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s